“Nimic altceva nu necesită atîta înţelepciune şi minte ca determinarea acelei părţi din avere care se ia de la supuşi şi care se lasă lor”
(C.Montesqueu)
Odată cu declaraţiile dlui Vladimir Voronin, preşedinte în exerciţiu al Republicii Moldova, aferente soluţiilor anti-criză propuse, apare necesitatea studierii oportunităţii şi eficacităţii unor astfel de reforme. În special, o atenţie deosebită s-a atras studiului impozitului pe venit dn salariu.
Aspect internaţional
Sistemul de impozitare este din cele mai vechi timpuri considerat a fi un element primordial al statului, dat fiind faptul că scopul primordial al acestuia este acumularea veniturilor la buget.
În toate ţările Uniunii Europene, statul percepe un impozit pe venitul persoanelor fizice. Structura fundamentală a sistemului de impunere a veniturilor persoanelor fizice este practic asemănătoare în toate ţările Uniunii Europene. Diferenţele apar în cazul cotelor de impunere. Cotele de impunere reprezintă procentajele aplicate la sumele impozabile. Sumele obţinute de contribuabili se încadrează în tranşele de venit stabilite prin lege. În funcţie de tranşa în care se încadrează, veniturile respective se impozitează cu o anumită cotă de impunere.
Este interesant de văzut ce se întâmplă în estul Europei, întrucât ţara noastră se compară cu ţările din jurul său.
În Polonia, de exemplu, există trei tranşe de venit, cu cota maximă de impunere tot de 40%.
Tranşele de impozitare din Polonia
| Tranşe de venit anual(zloţi) | În $ | Cota procentuală |
| Până la 32.736 | 7.857$ | 19% |
| 32.736 – 65.472 | 7.857-15.713$ | 30% |
| Peste 65.472 | Peste 15.713$ | 40% |
Contribuabilii persoane fizice din Bulgaria sunt supuşi unui impozit pe venit global a cărui cotă maximă de impunere este tot de 40%. Sistemul fiscal din Bulgaria are la bază acordarea unei deduceri sub forma impozitării primei tranşe de venit cu cota 0%. Grila de impozitare a veniturilor este următoarea:
Tranşele de impozitare din Bulgaria
| Tranşe de venit anual( leva) | Cota procentuală |
| Până la 960 | 0(%) |
| 960-1.380 | 20% |
| 1.380-4.560 | 26% |
| 4.560-16.800 | 32% |
| Peste 16.800 | 40% |
În Turcia sistemul fiscal permite o deducere persoanlă de 225 milioane de lire turceşti sau 135$ (sumă ce creşte la 315 milioane lire turceşti sau 189$, în anumite oraşe). Tranşele de venit anual şi cotele de impunere sunt prezentate mai jos:
Tranşele de impozitare din Turcia
| Venit anual impozabil(mil TRL) | În $ | Cota impunere |
| Până la 2.500 | 1.500$ | 15% |
| 2.500 – 6.250 | 1.500-3.750$ | 20% |
| 6.250 –12.500 | 3.750-7.500$ | 30% |
| 12.500 – 31.250 | 7.500-18.750$ | 30% |
| 31.250 –62.500 | 18.750-37.500$ | 35% |
| Peste 62.500 | Peste 37.500$ | 40% |
În Slovacia cota maximă de impunere era de 42%. Deducerile personale au erau de 38.760 coroane (1.163$), iar vechea grilă de impozitare era următoarea:
Fostele tranşe de impozitare din Slovacia
| Tranşe de venit impozabil (coroane) | În $ | Cota procentuală |
| Până la 90.000 | 2.700$ | 12% |
| 90.000-150.000 | 2.700-4.500$ | 20% |
| 150.000-240.000 | 4.500-7.200$ | 25% |
| 240.000-396.000 | 7.200-11.880$ | 30% |
| 396.000-564.000 | 11.880-16.920$ | 35% |
| 564.000-1.128.000 | 16.920-33.840$ | 40% |
| Peste 1.128.000 | Peste 33.840$ | 42% |
În prezent Slovacia a trecut la un sistem de impozitare a persoanelor fizice cu o cotă unică de de 26%. Şi alte state din fostul regim socialist, cu care putem face similitudini pentru Moldova, în ceea ce priveşte problemele socio-economice, la fel practică sisteme de impozitare a persoanelor fizice cu cotă unică, astfel: România-de anul acesta a introdus o cotă unică de 16 %, Rusia cu o cota de 13 %, şi cel mai tare exemplu – Estonia cu o cotă de impozitare de 26%, practică aplicată deja de 10 ani.
Situaţia din Republica Modlova
Actualmente, sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice în Republica Moldova implică impozitarea venitului din salariu a persoanei fizice în 2 tranşe: asupra veniturilor salariale în valoare de pînă la 25 200 lei pe an se aplică un impozit pe venit egal cu 7%, iar asupra veniturilor salariale în valoare ce depăşeşete 25 200 lei pe an – un impozit egal cu 18%[1].
Totodată, este stabilit un sistem de scutiri[2] şi deduceri, care diminuiază venitul obţinut sub formă de salariu al persoanei fizice. Astfel, este prevăzută scutirea personală egală cu 7 200 lei pe an, care poate majorată pînă la 12 000 în dependenţă de unele condiţii (dacă persoana fizică este invalid şi s-a stabilit ca invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl, este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan, este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată). Totodată, Codul fiscal prevede scutirea pentru soţ/soţie (în valoare egală cu scutirea personală la care acesta are dreptul) şi pentru persoanele întreţinute – 1680 lei pe an, care poate fi majorată la îndeplinirea unor condiţii (invalizii din copilărie pentru care scutirea constituie 7200 lei anual).
Merită a fi menţionat că contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală sunt permise la deducere, adică acestea se scad din venitul sub formă de salariu primit se salariat.
Esenţa soluţiei anticriză aferentă impozitului pe veni
În spectrul soluţiilor anticriză înaintate este un aspect ce se referă în mod direct la impozitul pe venit din salariu.
Astfel, se prevede că suma totală a impozitului pe venit din salariu să fie impozitată la o cotă egală cu 15%. Totodată, scutirea persoanală să se majoreze de la 7 200 lei pe an la 16 200 lei pe an.
Analiza comparativă
Astfel, analiza comparativă a sistemului existent cu cel care se propune urmează a fi făcut în felul următor.
Pentru determinarea venitului din salariu al unei persoane fizice, din veniturile persoanei fizice se deduc scutirea personală, contribuţiile de asigurări sociale obigatorii, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
Aceasta poate fi redat prin următoarea formulă:
Vn1=Vn-S-C-P,
unde: Vn – venitul din salariu al persoanei fizice pînă la impozitare
S – valoarea scutirii personale
C – valoarea contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii
P – valoarea primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală
Vn1 – venit impozabil
În ambele situaţii, C reprezintă 6% (cota individuală de contribuţii de asigurări socliale de stat obligatorii pentru anul 2009[3] reţinută din salariul angajatului), iar P reprezintă 3,5% (cota primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală[4] reţinută din salariul angajatului).
Situaţia 1.
Scutirea personală este egală cu 7 200 lei. Asupra venitului din care au fost deduse scutirile şi deducerile se aplică cotele de 7% şi, respectiv, 18% în felul următor:
Pentru venitul ce nu depăşeşte 25 200 lei pe an:
Impvn=Vn1*7%
Pentru venitul din salariu ce depăşeşte 25 200 lei pe an:
Impvn =(25 200*7%)+(Vn1-25200)*18%
unde: Impvn – impozitul pe venit din salariu
Spre exemplu, pentru o persoană ce obţine un venit din salariu egal cu 40 000 lei pe an (aprox.3300 lei pe lună), venitul pînă la impozitare se va calcula în felul următor:
Vn1= 40 000 – 7 200 – (40 000*6%) – (40 000*3,5%)=29000 lei
Totodată, suma impozitului pe venit este egală cu:
Impvn =(25 200*7%)+(29 000-25200)*18%=1750 lei + 720lei = 2470 lei.
Situaţia 2.
Scutirea personală este egală cu 16 200 lei. Asupra venitului din care au fost deduse scutirile şi deducerile se aplică cota de 15%.
Spre exemplificare, vom folosi venitul din salariu egal cu 40 000 lei pe an (analogic cu cel expus în Situaţia 1).
Astfel,
Vn1= 40 000 – 16 200 – (40 000*6%) – (40 000*3,5%)= 20 000 lei
Totodată, suma impozitului pe venit este egală cu:
Impvn =20 000*15%=3000 lei.
În scopul unei comparatii mai vorbitoare, se prezintă un tabel ce reflectă informaţia sintetizată vis-a-vis de impozitul ce urmează a fi reţinut dintr-un venit prestabilit în situaţia pastrării status-quo-ului şi a introducerii noii metode de impozitare.
Astfel, pornind de la calculele expuse mai sus, putem concluziona că introducerea noilor prevederi prin intermediul soluţiilor anti-criză ar putea duce la majorarea poverii fiscale a persoanei fizice astfel sporind neîncrederea populaţiei în organele statale.
Totodată, analizînd salariul mediu anual al unui angajat în dependenţă de domeniul economiei naţionale din care face parte, preluate din rapoartele Biroului Naţional de Statistică[5], primim următorul tabel:
Veniturile prezentate poartă un caracter estimativ, bazat pe informaţiile preluate petru exemplificarea ideii alternative
Astfel, observăm ca dacă luăm ca bază de referinţă salariile medii lunare achitate pe domenii ale economiei naţionale, în mediu, pentru aprox. 53,6% din lucrători este mai favorabilă păstrarea status-quo-ului, adică menţinerea situaţiei existente, dat fiind faptul că după introducerea cotei unice de 15%, aceştea vor fi nevoiţi să ţină piept unui impozit pe venit superior decît cel prezent.
Totodată, veniturile la buget vor avea de suferit (593 mln. lei în cazul sistemului actual de impozitare vor fi substituite prin 574,5 mln. lei), ceea ce în situaţie de criză este o măsură iraţională, dat fiind faptul că încasările la buget scad şi fără intervenţia Statului prin politicile sale inovaţionale.
Astfel, în prisma argumentelor reflectate mai sus, consider continuarea reformei fiscale prin impozitarea cu cota unică a impozitului pe venit al persoanelor fizice drept una ce urmează, cel puţin, a fi revăzută în scopul calculării costului de oportunitate aferent acesteia.
[1] Articolul 15 din Codul fiscal al Republicii Moldova (Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997)
[2] Articolul 33 din Codul fiscal al Republicii Moldova (Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997)
[3] Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009 (Legea nr.262-XV din 11 decembrie 2008)
[4] Legea fondurilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2009 (Legea nr.263-XV din 11 decembrie 2008)
[5] Piaţa forţei de muncă în Republica Moldova în 2007
